Oslea, normal

“Oslea Hike & Ride Challenge ar trebui să reprezinte o normalitate în viata unui om”, astea sunt primele cuvinte pe care le citește cineva care intră pe site-ul oficial al competiției. Nu are cum să nu te cucerească o asemenea declarație de dragoste față de munte și zăpadă.

Aici pe Derdeluș suntem fani OHRC, o spunem fără rezerve, încă de când am auzit de idee, air după ediția de anul trecut ne bucurăm că am avut dreptate. De ce? Din mai multe motive, unul mai puternic decât celălalt. Avem un munte necunoscut pentru 99% din schiorii și plăcarii de off-piste din țară, un munte pariez în care n-ai prea ajunge altfel. Avem un format atât de elegant și de simplu că te miri cum de nu s-a gândit cineva mai repede. Avem o primă ediție care a fost primită cu un entuziasm peste orice așteptări. Și apoi avem o echipă foarte tare cu care am schimbat câteva impresii. Ne-am conversat cu Laurentiu Petreanu, coordonator Oslea HRC

Oslea Hike & Ride Challenge 2013 Teaser from cavj on Vimeo.

Derdeluș: Cine sunt organizatorii Oslea Hike&Ride Challenge?
Laurențiu: Organizatorii Oslea HRC sunt membrii Clubului Alpin Valea Jiului, dacă mă apuc să înșir tot pomelnicul plictisim oamenii din start.

D: Câți membri are echipa de organizare?
L: Pentru evenimentul din Oslea staff-ul nostru cuprinde în jur de 25-30 de membri, plus echipa Salvamont, Jandarmeria Montana, SMURD și colegii de la Search & Rescue Service. În total aproximativ 50 de oameni. Poate la prima vedere pare stufoasă echipa, dar la fața locului vorbim de strictul necesar pentru derularea evenimentului în condiții decente.

D: De ce alte lucruri vă mai ocupați, în afară de Oslea Hike&Ride?
L: În afară de Oslea HRC mai avem un eveniment de vară, Iorgovanu Night Run, mai exact 15 km de alergare montană pe timp de noapte în Retezatul Mic. Vara trecută am organizat prima ediție, iar de menționat e faptul că au ajuns toți concurenții la finish, în concluzie repetăm povestea și vara asta.
Alt eveniment important pentru noi este 1 Mai Responsabil. În mini vacanța de 1 Mai alegem o zonă defrișată din jurul nostru, ne adunăm și plantăm puieți de brad. Sincer să fiu am avut maxim 100 de participanți pe eveniment și în medie reușim să plantăm cel mult 2000 de puieți, o picătură verde într-o mare de cioate, dar dacă cineva sub 18 ani pune un brăduț în pământ evenimentul este unul reușit.
În rest încercăm să batem munții cât mai mult iar în același timp să ne gândim și la alte proiecte.

D: Pe Derdeluș am sprijinit concursul de cum am auzit de format. Mi se pare o idee foarte bună, mai ales în contextul în care segmentul de freeride-touring crește masiv de la un la altul (la noi mai timid, dar orișicât).
Cum a apărut ideea formatului de concurs și cum ați ales locul? Nu e deloc o destinație obișnuită sau populară.
L: Întâi a fost locul și după aceea ideea. La un moment dat te cam saturi de cartele, cozi, decibeli sau coaste rupte prin cârlige de Jeep și încerci să schimbi peisajul, așa am ajuns noi în Oslea acum ceva timp. Ne-am tot dat pe acolo, iar după câteva sezoane am descoperit cam toată zona, fiecare versant, la fel ca într-un joc de strategie unde descoperi toată harta. Am împărțit locul cu mai toți prietenii și până la urmă a răsărit ideea unui concurs de freeride. La prima vedere totul părea ok și realizabil, o singură problemă aveam: cum să urcăm concurenții până sus? Așa ne-a venit ideea de a puncta și partea de urcare, în felul ăsta îi motivezi pe concurenți să urce și sigur nu se plictisește nimeni.

D: Din câte știu, nu doar Derdelus a primit ideea voastră cu entuziasm. Sincer, v-ați așteptat la o susținere așa bună și o participare așa numeroasă de la prima ediție?
L: Sincer sa fiu de la bun început ne-am așteptat la maxim 20-30 de concurenți, ne gandeam că avem mult de muncit până să creștem evenimentul. Așa a și fost, am avut mult de muncit într-o perioadă scurtă de timp dar și mult de învățat în acelasi timp. Esențial a fost și ajutorul primit de la oameni implicați în fenomen, sfaturile și experiența lor ne-au fost de mare ajutor, atitudinea pozitivă și dorința oamenilor de a pune umărul ajută foarte mult la moral și la eveniment în sine.

D: Ce dificultăți ați avut la prima ediție și cum le veți depăși anul ăsta?
L: În primul rând am avut probleme la contabilizarea timpilor pe urcare, unele pagini au făcut crustă de zăpadă viscolită și când am ajuns jos la căldură cu ele erau parțial indescifrabile. Anul ăsta vom introduce un sistem automat de contabilizare a timpilor la urcare prin carduri pentru fiecare concurent, la trecerea prin porți timpii la plecare și sosire se vor afișa automat lângă numărul de concurs.
Vom încerca să aducem arbitrii cu experiență și în același timp vom înregistra video toate coborârile pentru eventuale contestații. Am modificat și sistemul de puncture astfel încât să punem accent pe coborâre dar să-I și motivăm pe concurenți la urcare.
La ediția trecută am avut probleme cu sunetul la party, anul ăsta vom avea sunet bun și la start și la party.
Nu în ultimul rând am avut probleme cu vântul, în consecință anul ăsta ne vom ruga mai mult.

D: Veți păstra același traseu de urcare și coborare ca la prima ediție?
L: Traseul pentru urcare rămâne același, în schimb toate coborârile se vor face din vârf, astfel includem toată partea stâncoasă unde concurenții vor avea mai multe variante de traseu și pentru că avem mult mai multă zăpadă anul asta cred că vom avea parte de multă acțiune acolo.

D: Care sunt diferențele față de ediția de anul trecut? Și nu mă refer doar la traseu.
L: Față de anul trecut am introdus transceiverul obligatoriu, decizia a fost luată de comun acord cu echipa Salvamont, se referă strict la siguranța concurenților și permite salvatorilor montani să intervină prompt în caz de necesitate. Anul trecut am greșit când nu a fost obligatoriu transceiverul, trebuie să invățăm din greșeli și să punem siguranța pe primul loc.

D: Cu ce așteptări ar trebui să vină cineva care nu a fost la prima ediție sau care nu știe nimic despre zonă ca destinație de schi/snowboard?
L: Cine nu a fost la prima ediție trebuie să vină pregatit pentru multe numere de telefon la schimb, conturi de Facebook, prieteni noi cu aceeasi pasiune. Între timp e bine de lucrat și la condiția fizică. Nu știu dacă putem cataloga zona ca destinatie de schi sau snowboard, e vorba de natură pură, backcountry.

D: Cât de mare e riscul de avalanșă în zonă, în general, și ce faceți pentru prevenirea acestor riscuri? Există vreun training pentru participanții mai puțin instruiți?
L: Sunt 2,3 zone pe care noi le-am văzut și stim că plecă constant, nu sunt incluse în zona de concurs. Vom baliza traseul și vom afișa fața de concurs cu câteva zile înainte de start, astfel o să fim sigur că se informeaza toți concurenții. Pe de altă parte cred ca toți știm că zăpada se mișcă și își modifică starea tot timpul, iar când pe aceeași față de concurs coboară 50-100 de oameni, trebuie să iei în calcul toate posibilitățile.

D: Câți pariticipanți ați avut anul trecut și câți așteptați la ediția din acest an?
L: Anul trecut am avut 100 de participanți iar anul ăsta nu știm câți o să avem. Este important de știut că nu putem avea sute de concurenți ca la maratoane, formatul competiției nu ne permite să avem un număr mare de participanți pentru că pur și simplu nu ne ajunge ziua.

D: Aveți o listă impresionantă de sponsori și parteneri. Cât de greu a fost să îi convingeți? Întreb asta pentru că mulți organizatori se plâng de slaba susținere din partea sponsorilor sau a autorităților locale.
L: Da, e un subiect sensibil și în același timp un element foarte important al întegului eveniment. Întâlnești tot felul de oameni, oameni pasionați care pun umărul cu tine la organizare, sau oameni care se gândesc doar la marketing, oameni neserioși, oameni care te dezamăgesc. Important e să mergi înainte, pentru un eveniment reușit este nevoie de susținere materială iar dacă ești hotărât și pasionat de ceea ce faci până la urmă ești nevoit să găsești susținere; practic asta e treaba ta, ca organizator.

D: CNF a devenit qualifier pentru FWT, avem concursuri de freestyle care conteaza în TTR. Voi unde vedeți Oslea Hike&Ride Challenge în viitorul mai îndepărtat?
L: Vrem sa organizam un eveniment de calitate cât mai bună, momentan sperăm să punem umărul la creșterea fenomenului de freeride la noi în țară. Nu știm ce ne rezervă vitorul.

D: Ceva de final?
Doamne ajută!

D: Spor la treabă și mulțumesc foarte mult pentru că v-ați făcut timp să răspundeți acestor întrebări.
L: Cu mare placere.

Oslea HRC este compus dintr-un concurs de schi şi snowboard urmat de un afterparty și este planificat să se desfăşoare în data de 02.03.2013 în Masivul Oslea din Munţii Vâlcan. Acesta se adresează persoanelor cu vârsta de peste 18 ani și cu experiență în freeride.

Pentru detalii despre înscriere, regulament, acces și altele, vedeți site-ul oficial, pagina de Facebook, sau lăsați o întebare mai jos.