Prima pereche de schiuri

Cand ma gandesc la “prima”, ma gandesc de fapt la mai multe schiuri. Evident, incep cu prima – in cazul meu o pereche de Pitic din lemn. Dar apoi ma gandesc la alte cateva perechi de schiuri memorabile, speciale. S-a intamplat de mai multe ori, si de fiecare data ma gandeam ca alea erau cu adevarat primele schiuri.

Dar sa incepem cu perechea de Pitic. Erau Regin originals, din lemn 100%, fara legaturi dar cu niste cureluse din piele. Pielea nu era chiar piele, asa ca s-au rupt repede si au fost inlocuite artizanal de niste sarme. Nu imi imaginez nici azi cum se putea schia pe lemnele alea, mai ales ca nici nu stiam de existenta claparilor. Imi aduc aminte, insa, ca distractia era maxima, iar prunii din gradina lui bunica-meu erau niste jaloane teribile.

Au urmat tot felul de alte schiuri (“din fibra”), legaturi, clapari. Nici nu imi puneam problema ca ar fi vreo diferenta intre ele, alta decat culoarea sau lungimea. Foarte mult timp nu am fost impresionat de echipament, schiam cu ce aveam si mi se parea perfect asa.

La un moment dat mi-a picat in mana un catalog Voelkl si a trebuit sa imi aleg urmatoarea pereche. Si am ales. Tin minte cele doua modele care ajunsesera pe lista scurta, dupa ce am citit catalogul cateva zile: Vertigo Motion si Explsive (Wizzard edition). Am ales Motion, primul meu schi carve, fara sa ma uit in spate. Abia la cativa ani dupa mi-am dat seama ca as fi putut avea in picioare un schi legendar. Dar probabil ca nu as fi invatat prea curand care e treaba cu carve-ul. Inca ma incearca regrete.

Primul schi, insa, de care m-am indragostit a fost Voelkl Mantra. Il am in continuare, nu trece nici o iarna, fara sa il schiez macar o zi, desi nu mai e la prima tinerete. Prima pereche de fatties (mid-fat, dupa standardele de azi). Cu Mantra a fost prima data cand am iesit din situatii delicate pe munte si am avut senzatia ca nu am nici un merit, ca schiul a facut tot ce era nevoie. Era un sentiment pe care nu il mai traisem pana atunci. Parea ca tot ce invatasem pana atunci despre schi, Mantra stia, ba mai avea si niste chestii de rezerva.

Mai mult, Mantra e descendentul direct a lui Explosive, chiar daca nu e invaluit de aceeasi aura. M-a facut sa ma simt invicibil. Am luat numele ad-literam, probabil, iar samuraiul desenat (reincarnarea vrajitorului explosiv) mi-a fost un soi de calauza.

M-am dat pe foarte multe schiuri in decursul timpului. Schiuri de race rigide si ale naibii, twin-tip-uri puse pe glume, all-mountain-uri plicticoase, schiuri rocker care par sa le stie pe toate. Unele mi-au facut picioarele sa tremure, de altele nu stiam cum sa scap mai repede. Din cand in cand apare ceva ce pare ca da la o parte tot. Ala e primul schi.

Care a fost primul tau schi?

Photo credits: EpicSki.com.