• Home
• SKI WITH US!
• Summer Joy
• Echipament
• Echipa
• Arhiva

Cauta:

Login RSS

Schi-Alpinism in Fagaras

Prietenul intru pasiune, Dan Caba are un blog al carui tag-line spune intreaga poveste - “de la vis porneste totul”. Despre Dan aflam mai multe din propriul sau bio - schi de tura, alpinism, bike, adventure racing, alergare. Totul in natura asa cum si noua ne place.

De 1 mai, cind unii petreceau pe nisipul fierbinte iar altii asudau in Balea, el, impreuna cu Corina Fodor si Akos Kzma si-au luat schiurile la spinare si au dat pe schiuri o tura tare frumoasa: Balea Lac – Lac Caltun – Strunga Dracului – Varful Negoiu – Varful Lespezi - Varful Caltun.

Enjoy povestea, pozele si bucuria.

Se apropia 1 mai, un prilej pentru a incinge gratarul si de a te bucura de ceva bere rece! La noi insa nu s-a intamplat asa. Planul de a escalada pe schiuri varfurile de peste 2500 de m altitudine continua. Vremea se anunta destul de buna asa ca a venit timpul uneia dintre cele mai provocatoare iesiri, adica escaladarea Varfurilor Negoiu, Lespezi si Caltun din Fagaras.

Stiind de tehnicitatea turei plecam in echipa restransa: Corina, Akos si eu. Ne luam vineri liber, si la ora 12:30 eram la Balea Lac. In acest weekend a fost si concurs de free-ride iar concurentii incepeau sa-si faca aparitia. Noi insa stim ce avem de facut si urcam pe schiuri in Saua Doamnei. Cerul este destul de innorat si apare si o mazariche destul de violenta. Traversam caldarea Doamnei si incepem urcusul “peretelui” pentru a iesi in creasta. Panta este foarte accentuata dar reusim sa ramanem pe schiuri pana sus.

Un prim pas a trecut si suntem incantati de reusita! Apare si soarele asa ca nu avem motiv de graba si ne bucuram de peisaj. Suntem numai noi intr-o imensitate! Crestele au aspectul unei “zebre” gigantice; zonele de zapada alterneaza cu cele de iarba, creeand un efect de nedescris.

Continuam pe creasta matematica trecand peste zona accidentata a Seii Laitelului fara mari probleme si ajungem pe varf.

De aici zapada este putina si zona este foarte bolovanoasa coboram ba pe schiuri ba pe jos, si la ora 16:15 suntem la Refugiul Caltun. Aici usa este de trei-sfert ingropata in zapada inghetata si ne ia vreo 30 de minute sa o dezgropam.

 

Suntem numai noi in refugiu si dupa ce mancam bine si dupa cateva povesti la ora 22:00 ne punem la somn. Dimineata la ora 5:50 ceasul suna si ne pregatim meticulos de marea zi. Inca nu ne-am hotarat exact pe unde o sa abordam varfurile. Sunt mai multe variante dar cum zapada este buna fiind mai inghetata alegem sa urcam pe Varful Negoiu prin Strunga Dracului.

Urcam mult mai usor decat ne-am fi inchipuit, bineinteles cu schiurile in spate. Cred ca nu foarte multa lume s-a “plimbat” pe colo cu schiurile , deci coborarea pe schiuri poate fi o noua provocarea pentru noi .

La ora 9:00 suntem pe al doilea varf la Romaniei, varful Negoiu 2535 m altitudine. Vremea e superba si ne bucuram de priveliste. Vedem Moldoveanu si chiar Dara, locuri prin care acum o luna-doua eram de asemenea cu schiurile .

Dupa pozele de rigoare ne pregatim de coborare. Ne punem pe schiuri si la vale! Inclinatie nu este deloc de neglijat sa nu spun ca e chiar mare, dar adrenalina ne tine in priza si dupa cateva viraje mai timorate prindem curaj si cat ai clipi ajungem in caldarea sudica strigand de entuziasmul unei coborari si a unei zapezi pe cinste. Linia asta o sa intre cu siguranta in topul coborarilor de anul asta.

Trecem pe curba de nivel spre Caldarea Berbecilor si dupa o coborare la fel de plina de adrenalina traversam pe sub Varful Caltun si Lespezi. Ne punem coltarii in picioare si prindem un valcel ce urca spre Lespezi.

Apoi pe schiuri in serpentine repetate ajungem la Roza Vanturilor, semn ca am ajuns la altitudinea de 2522m, adica pe Varful Lespezi. Satisfactia este imensa!

Trebuei sa recunosc ca pana sa vina Akos cu ideea acestui “proiect” nu ma gandisem sa urc aici pe schiuri. E ceva deosebit care merita facut .

Traversam apoi pe Varful Caltun 2510 m unde eram chair la limita superioara a norilor.

Tot aici am trait un fenomen extraordinar! In zona era o electicitate fantastica. Am observat acest lucru dupa “freza” lui Corina, a carui par era de parca ar fi bagat degetele in priza. Spectaculos era faptul ca simteam pe mana curentii, iar in fiecare miscare a obiectelor (piolet, aparat foto fie si la miscarile bratelor) se auzea foarte bine zumzetele electricitatii.

Sub noi, prin ceata se vedea Lacul Caltun.

Intorsi pe Varful Lespezi ne-am pus pe schiri gata de coborare spre Sud, prin Paraul Lespezi (traseu punct rosu). Dar unde sa pleci caci eram in ceata si nu vedeam nimic. Era doar ora 12:30 asa ca ne-am pus la asteptat vremea buna . Dupa vreo 20 de minute a venit si seninul mult asteptat si am reusit sa vedem directia de coborat. Din pacate zapada era foarte grea si uda, sa nu mai spun de avalansele ce se produceau in stanga noastra pe firul vaii principale. Zapada pleca de pe niste solzi imensi de piatra dar cu viteza foarte redusa. Noi am coborat cat se poate de prudenti si de rapid ajungand sub “lama” Peretelui Caltuni in doar cateva minute. De aici, intr-o ora am fost la refugiu. Intre timp mai urcasera doi baieti aspiranti de la Salvamont Arges. Am mancat copios am povestit si uite asa ne-am pus la somn impliniti si entuziasti de reusita noastra.

Dimineata la 5:00 suna ceasul. Ies cu Akos afara dar ceata si vantul destul de “nervos” ne trimit pentru inca o ora jumate in saci. Pe la ora 8:10 plecam din refigiu spre Balea. Laitelul se lasa destul de greu atins si ceata ne provoaca la o lectie de orientare la coborarea spre Saua Laitelului unde vantul batea parca ar vea sa ne arunce jos din creasta. Prudenti inaintam prin fiecare pasaj si apoi, deasupra Vaii Doamnei, ceata dispare si iasa soarele. Coborarea este superba si cu siguranta o sa o mai incercam si in conditii de zapada mai bune. La ora 11:30 suntem in Cabana Paltinu unde bem berea mult asteptata si bine meritata.

O tura pe cinste, o tura intr-o echipa perfecta, o tura provocatoare si plina de adrenalina dar si de tot atatea satisfactii. O tura dupa care sti ca traiesti, viata e frumoasa si ca trebuie profitat la maxim de fiecare clipa. Sunt fericit sa am asa prieteni si camarazi de munte! Iubesc muntele si natura, iubesc sentimentul de libertate care ti-l dau crestele, iubesc respectul la care “te pune” de fiecare data Mama Natura.

Va doresc si voua experiente la fel de placute ca a nostra! E ASA FRUMOS…!

Comentezi?? Comenteaza!!

Copyright © 2007-2010 derdelus.ro ·