• Home
• SKI WITH US!
• C’era una volta il… MonteRosa 2011
• CONCURS

Cauta:

Login RSS

La schi in Paznauntal, 10 – 17 ianuarie 2009

Un nou articol despre schiatul in strainatate, respectiv Austria. Irina ne povesteste despre Paznauntal si imprejurimi. Multumim pentru articol!

Localizare Paznauntal

Paznauntal este o zonă destul de îndepărtată de România (cam 1500 km faţă de Bucureşti), aflată în Austria (Alpii Centrali de Est), aproape de limita vestică a Tirolului şi lângă graniţa cu Elveţia. Ea se bifurcă de la Landeck spre Sud-Vest şi se  întinde de-a lungul văii râului Trissana, unul dintre primele râuri care îşi varsă apele în Inn după intrarea acestuia în Austria. Read more

Hintertux (4-10 octombrie 2008)

Unii dintre noi, cei mai norocosi cum ar veni, deja au ceva zile de schi in picioare in noul sezon. Luciana, Matei, Dinutzu si restul grupului de la Hintertux s-au distrat pe cinste saptamana trecuta. Asa ca ii dau legatura Lucianei. (alexosu edit) Read more

Austria (partea 1)

Am tot vazut pe acest site povestiri despre sejururile unuia sau altuia prin Austria. M-am gandit ca ar fi util sa postez un articol despre statiunile din Austria. Nu stiu cat este de exhaustiv, insa sper sa va placa / sa va fie de folos. Articolul a aparut intr-o formula extinsa in Knox. Cum articolul este foarte mare, l-am impartit in mai multe bucati. Am inceput din est spre vest si am analizat fiecare regiune. Am analizat zonele de ski, freeride cand este cazul si ceva mai putin freestyle-ul. Read more

Kaprun in noiembrie

Pe Radu Solo sigur l-ati citit, e unul dintre oamenii activi pe derdelus.ro. Acum a venit timpul sa treaca de la comment-uri la articole. Primul este despre o iesire de toamna in Austria. (alexosu edit)

Ideea acestei iesiri la ski “inainte de termen” mi-a venit pe la inceputul toamnei si este deja o traditie :)). Am ales Kaprun pentru ca e cel mai apropiat ghetar de Romania si se poate ajunge lejer intr-o zi (mai ales daca stai in vestul tarii - Cluj). Read more

Schiul merita sacrificii…

Pana acum nu am prea avut timp plec prin tari straine, dar pot sa spun ca a meritat din plin. Si nu ma refer aici doar la domeniile schiabile din zona respectiva (Oetztaler Alpen), ci la absolut tot ce am vazut pe acolo in cele 2 zile si jumatate (de la respectul reciproc din trafic pina la arhitectura caselor). Read more

St Anton (2)

Ok, daca tot am stat 2 zile pe drumuri incolo si alte 2 incoace, pentru ce ne-am dus si oare a meritat? In randurile urmatoare.

Ziua de schi nr. 1

A debutat cu o coada de 1 ora in care am luat skipassurile. Pentru 6 zile - 194 euro. E valabil in St Anton, Rendl, St Cristoph, Zurs, Lech. Stiam ca joi ninsese la greu in toata zona, asa ca abia asteptam sa ajungem sus.

Cat a durat coada, unii dintre noi, Andreea cum ar veni, si-au luat schiuri, altii, adica eu, am studuiat problema schiurilor de inchiriat. Scopul era sa imi pun in picioare macar intr-una din zile o pereche de Legend Pro Rider.

Prima zi ar fi trebuit sa fie de recunoastere. Ne dam lejer, admiram privelistea, vedem pe unde e musai sa ajungem si cu ce etc. Cand am ajuns in Gampen si ne-am dat seama ca ala e, de fapt, punctul de plecare spre mai departe, mi-a fost clar ca numai o zi lejera de schi nu va fi. Evident ca am ajuns seara la vila rupt. Ne-am dat ca bezmeticii si am iesit si in off-piste, intre Galzig si St Cristoph pe sub scaunul cu acelasi nume. Zapada imensa, dar si foarte grea. Eu m-am descurcat, dar coechipierii mei si-au cam blestemat zilele. Probabil si pe mine, asa putin.

Altfel, destul de dezamagit: partiile foarte aglomerate, cum coboram sub 1700 zapada era naspa, multe hopuri - deci mai subtire cu viteza, s-aude?.

Ziua de schi nr. 2

Destul de asemanatoare cu prima, numai ca am ajuns mai devreme, partiile erau mult mai bune si mult mai putina lume. Probabil si din cauza ca era luni. Am urcat singur pe Schindler Spitze, de unde privelistea e geniala, calatoria cu telescaunul pana acolo e, de asemenea, geniala, iar coborarea se poate face pe cel putin 10 trasee diferite, dintre care numai 2 pe pista. Am ales o coborare partiala pe 14, dupa care am iesit in stanga, chiar sub stanci si am coborat pana am dat in 11 prin powder muncit la greu de alti cativa zeci de schiori. Nu prea distractiv, daca ma intrebati, dar instructiv.

Toata lumea la schi, in echipa completa de pe la ora 10. In prima zi fusesem numai 3/5. Alina - pe o pereche de schiuri de cross de la Atomic, un model pe care omul de la centrul de inchirieri l-a recomandat pentru un intermediar. Schiurile alea la 155 cantareau cam cat AC2-urile de 170-si-nu-mai-situ-cat ale lui Axi.
Deja stiam partiile bune pentru orice grad de dificultate. Dupa mai multe coborari, am decis sa splituim echipa in 2: incepatorii-intermediari in Gampen pe 4, intermediarii-avansati si cu mine in Schindler Spitze, coborare pe 14 in 4 si reunire cu toata lumea in Gampen. Proasta idee.

Cum am ajuns in Spitze, s-a asezat ceata. La cateva minute dupa ce am inceput sa coboram, cand inca nici nu iesisem din ceata, Alina a sunat ca a cazut undeva pe 4 si nu mai poate sa se miste. Pana am ajuns acolo un salvamont chemase deja elicopterul pentru evacuare. Nimeni dintre noi nu avea asigurare de evacuare a partiei, numai ca baiatul ala - foarte saritor de altfel, nu stia o boaba engleza. Cand a auzit ca Alina are asigurare medicala, a trimis akia inapoi (intial au vrut sa o scoata cu akia) si a chemat elicopterul.

Pana la urma se pare ca totul o sa fie ok dpdv al banilor. Transportul a costat 1100 E, facutra va veni acasa in 40 de zile (sau 14?), iar tratamentul la clinica din St Anton 550 E, a fost platit pe loc si se va deconta in tara. Asigurarea medicala nu mai e obligatorie in UE, dar fost foarte bine ca am facut-o, pentru ca acopera si tranportul de la locul accidentului la clinica. Deci plimbarea cu elicopterul a fost moca. Accidentarea - se pare ca o intindere de ligamente foarte urata. E posibil sa fie chiar ruptura. Vom vedea zilele astea.

Am facut si o coborare pe Kandahar-Galzig, care are o parte destul de lunga destul de abrupta si cu o usoara inclinatie spre stanga. Dupa studii aprofundate am descoperit ca mai exista un Kandahar, si anume Kandahar-Kapall (partie FIS).

Ziua de schi nr. 3

Mi-am inceput ziua de schi pe Volkl Gotama 191 si am terminat-o pe Stockli Stormrider XL. Cate un review pentru cele doua, mai incolo.

Am incercat o coborare din Spitze pe si pe langa 15a, cu Gotama. No fun, din caza ca no powder. Dupa care, cu Stormrider-urile am mai dat o tura pe sub scaunul St. Cristoph. De data asta, si din cauza de schiuri dar si din cauza de schior, am reusit o coborare foarte buna, pe o linie foarte misto. Sper sa pot pune niste poze candva.

Va urma

« Pagina Anterioara

Copyright © 2007-2010 Derdelus.ro ·