Filmul de pe Blidul Uriasilor
8 January 2008, by Matei Laudoniu
Filmul promis a venit…destul de putin spectaculos din pacate, datorita conditiilor meteo. Respectiv la intrarea in sectorul de 50 de grade ceata a cuprins culoarul Blidului, iar schiorul se vede ca o umbra intr-un valatuc de ceata.
Comentezi?? Comenteaza!!
27 Raspunsuri la “Filmul de pe Blidul Uriasilor”
Ai citit articolul si ai o opinie... o intrebare... o injuratura? Orice ar fi, poti folosi formularul de mai jos.























Inca odata, bravo si tot inainte Bubule….
Insist asupra unui aspect, pentru ca poate nu am facut-o destul.
Derdelus.ro nu incurajeaza in niciun fel genul asta de coborari. Scopul acestor posturi este tocmai de a educa si de a avertiza. Ce vedeti aici e cu adevarat o chestie extrema, accesibila doar unui schior cu pregatire fizica foarte buna, psihica si mai buna si echipament in stare perfecta. Si chiar si asa uneori nu e de ajuns.
Inca o data felicitari Bubulu. Pacat ca nu se vede partea finala prea bine. Dar ce se vede este foarte edificator. Iti urez numai coborari reusite.
tot respectul Bubule….
cine e schiorul?
@ Ropsi
scrie in film, la sfarsit
Complimente de la fostul tau coleg de servici, Bubulu!
Super tare, dar ai totusi grija de tine. Oricum, traseu clar nerecomandabil ”minorilor”…
Si pacat ca nu se vede prea bine.
Nu imi pare rau de filmare deloc. Sunt extrem de multumit ca am scapat cu bine, asta e tot ce conteaza, restul, filmulete,poze etc. sunt amanunte.
True, true…
si asta nu-i nimic…. sa vi-l spun…..
De doua saptamani, de cand l-am cunoscut pe BUBULU.. nu-mi iese din minte cum ca dumnealui, schiaza avand o “proteza” s-au ceva de ganul acesta, aplicata la genunchi intucat are tendoanel incrucisate bulite…
esti tare Bubulu pentru noi… felicitari!
@cezar:
zic si eu ca sa stie lumea (contrazice-ma mr bubulu!)
proteza respectiva se cheama de fapt orteza si are un mare rol: ajuta membrul defect, protejeaza si previne accidentarile… dar utilizata pe termen lung are un efect pervers, leneveste cvadricepsul si insertiile musculare… rezultatul este atrofierea lenta a muschilor si cresterea in consecinta a riscului de accidentare in alte zone.
cit despre ligamente, singura solutie pe tremen lung este DOAR operatia de ligamentoplastie… fara ea, finalul este cunoscut si nu se lasa mult asteptat: artroza si in consecinta finalul distractiei pe schiuri.
nu sint doctor dar am umblat mult prin spitale (mai ales pe la ortopedie)… si mie mi-e frica ca de dracu de bormasina, dalta, ciocan si alte instrumente medicale… asta-i motivul pt care schiez de cca 4 ani cu 2 piroane in genunchi… am folosit si eu o orteza cca 2 sezoane dar mai apoi am renuntat la ea incet-incet de frica unei atrofieri severe… oricum nici acum muschii piciorului drept nu sint inca refacuti in totalitate si nu cred ca vor fi vreodata (este si vina recuperarii insuficiente dupa operatie, nu doar a ortezei).
@bubulu:
felicitari si sint mindru sa fiu coleg de rubrica/publicatie/site cu tine… derdelusul digital e bucuros sa te aiba in echipa!
alb_ca_zapada (Bogdan), ai dreptate, orteza e cat se poate de perversa, ca…face atrofie musculara..e foarte adevarat asa scrie la carti.Dar fara ea e sinucidere. Oricum nivelul meu la efort, ski etc. dupa ce mi-am rupt ligamentele a scazut cam cu 30%.
Ligamentolplastie nu pot sa o fac din cateva motive:
1.e o operatie cu risc mare de nereusita.
2.6 luni sau mai mult esti pe bara, cea ce eu nu pot sa imi permit, nu as putea sa stau 5 zile fara sa merg pe munte.
3.durerile sunt atroce. Recuperarea cere o vointa de fier, pe care nu o am.
Concluzia de fapt e simpla: nu am psihicul necesar pentru asa ceva.Sunt prea slab.Prefer vorba lui Matei sa sar din telecabina mai degraba.
Acum, doctorii care scriu cartiile sunt niste oameni, aceasi care acum 20ani recomandau scoaterea totala a meniscului :(, cea ce s-a dovedit acum a fi o mare prostie, multi baschetbalisti fiind nenorociti pe viata de operatiile din anii 80.
Am ligamentul rupt de 8 ani. Mi s-a prezis artroza in 2ani, apoi in 5 ani, apoi in 10 ani :)…din fericire BUNUL DUMNEZEU, are se pare alt plan cu mine.
Acum eu nu prea am treaba cu atrofia pentru ca:
-iarna merg cel putin: 100 de zile de schi 95% pe vaii sau in boscheti unde obligat merg mult cu tura, care este un exercitiu EXCELENT pentru genunchi si musculatura in general.
-vara merg minim 150km cu bicicleta/ weekend.
ps1. Sa nu se inteleaga ca sunt adeptul non-operatie. Daca ai ligamentul rupt cea mai buna metoda e sa te OPEREZI. din pacate eu sunt prea slab psihic sa o fac.
ps2. eu folosesc de 2luni o orteza revolutionara, factor 4 de protectie, de la DonJoy, este mult superioara ortezelor clasice europene, daca aveti probleme cu genunchiul o recomand cu caldura. Pretul in USA, e foarte ok. 500$, in Europa e cam 800 euro, ceva similar.
http://jointhealing.com/pages/productpages/extreme.html
@bubulu:
nu e vb doar de carti aici, e vb de lucruri care se intimpla… eu unul am ramas cu atrofiere in urma recuperarii post-operatorii proaste si a utilizarii ortezei in mod intensiv iar o buna prietena cu ligamente rupte de 12 ani ajunsese la citiva pasi de un genunchi de plastic inainte de operatie (a facut o vreme chiar niste infiltratii/injectii cu ceva cartilaj sintetic, ma rog, un soi de unsoare).
asadar, treaba se intimpla si oricit ai fi de lup cartilajul este un tesut care nu se reface… asa scrie la carti dar cica asa ar fi si in realitate… usor usor intervine virsta iar procesul e accelerat de stressul suplimentar indus pe articulatie de ligamentele rupte… ar fi se pare o solutie purtarea permanenta a ortezei dar deja asta seamaba a protezare.
ma rog, eu unul te inteleg perfec… ca dovada ca nu ma duc sa ma gaureasca cu toate ca nu e in regula asa cum stau acum… pina nu-s 100% obligat de imprejurari sa ma duc la dalta si ciocan nu ma duc… ce sa-i faci mai bubulele, asa sintem noi lei-paralei pe coclauri si cartofi prajiti cind auzim de spitale.
ah, si inca ceva: ai dreptate in general cu aprecierile la operatia cu pricina dar cred totusi ca deja ligamentoplastia e o operatie ce se face in mod curent si stiu citiva oameni care au studiat treaba asta… se pare ca riscul de nereusita a scazut considerabil (evident nu trebuie sa ti-o faci la tanti coafeza din coltul blocului)… si oricum, nu exista interventie chirurgicala lipsita de risc… nici aia de apendicita nu este 100% sigura
inca o data .. din 2 rele (a te opera si a nu te opera ) e Mai bine sa te OPEREZI:
-dar dupa ce te operezi -creste riscul sa iti busesti si genunchiul bun, datorita faptului ca incerci sa iti protejezi genuchiul operat (Luciana si-a rupt ligamentul de la celalalt picior dupa operatie, si mai stiu cateva cazuri).
-ultimile studii arata ca cartilajul este un organism viu, care se hraneste prin anumite miscari : inot, ski de tura, bicicleta etc. asa ca daca bagi regulat exercitii de tipul asta riscul sa faci artroza este mai mic. Acum stiu oameni care nu au facut miscare s-au protejat etc. si care acum la 60 de ani nu se pot ridica din pat. in schimb oameni ca nea Radu care au mers toata viata pe munte la 70 si ceva de ani nu au nici o treaba…fiind capabili sa urce diferente impresionante de nivel, care daca ai avea artroza ar fi imposibil.
@matei:
imi cer scuze, prima data nu am vazut filmuletzul pana la cap…acum stiu cine e schiorul…e var cu mine :D nu cred k el ma stie pe mine…razvan ma stia…pacat de el…dar stii cum sta treaba….Dzeu ii ia primi la El pe cei buni…
@bubulu:
felicitari pt coborare…si bafta in tot ce ti-ai propus! ai grija de tine! verisoara de la Sebes :)
dragi listasi,
eugen este numele meu si ma bag si eu in vorba apropos de discutia despre operatia de ligamentoplastie, incitat fiind de matei(laudoniu), din doua motive: am facut recent aceasta operatie si, mai putin important, sunt medic (nu ortoped, ce-i drept)
eu am reusit sa rup ligamentul incrucisat anterior(acesta e cel mai important ligament al genunchiului si de obicei cel care se rupe) la un concurs de downhill la Balea, in 2001;am continuat insa sa merg pe munte si la ski. in 2005, dupa ce am suferit un nou traumatism semnificativ(paradoxal, domestic, nu pe munte) care mi-a pus piciorul in ghips vreo 4 saptamani, ma hotarasem sa ma operez.. am facut RM care a zis ca si meniscul e putin afectat, adica “fisurat”. am fost la medicul ortoped, dr Filipescu, celebru ca “doctor de sportivi”, omul m-a programat la operatie, dar eu am dat bir cu fugitii (intre timp am aflat si eu ca recuperarea e lunga, plus ca am mai cerut o parere de specialitate si mi s-a spus : te poti descurca bine si fara LIA daca nu fortezi si porti la ski orteza)
zis si facut, am continuat sa merg pe munte si sa port orteza la ski; in urma cu cca 17zile insa, inevitabilul s-a produs:eram la mare si la o (usoara) rasucire in nisip am simtit o durere fulgeratoare in genunchi si n-am mai putut sa calc - se rupsese meniscul. paradoxal, adoua zi dimineata genunchiul era perfect ok, ma simteam f. bine, calcam bine etc. m-am intors in bucuresti si a doua zi seara figura s-a repetat, de data asta pur si simplu mergand; am sperat ca a doua zi sa fiu bine, dar minunea nu s-a mai repetat, asa ca am fost operat de urgenta, la sp de Urgenta, de dr Dinu, un alt mare nume in chirurgia genunchiului si pe care il recomand cu multa incredere
el mi-a explicat ca initial , dupa ce s-a rupt meniscul, fragmetul respectiv desprins a blocat articulatia, insa ulterior s-a miscat si a iesit dintre condilii femurali, pentru ca in timpul doi sa se intepeneasca definitiv
sunt asadar la doua saptamani si o zi dupa operatie. pot sa spun ca a fost mai greu primele 2-3zile, in care am avut dureri serioase, dar mi-au facut morfina si am depasit momentul; la 4-5zile nu mai aveam deloc dureri in repaos, doar daca lasam piciorul in jos; la 10zile puteam sa pun piciorul in pamant si sa ma las in el fara dureri(nu chiar cu toata greutatea); acuma am 15zile si merg cu carje - ma pot lasa cu toata greutatea pe picior fara sa doara; desigur, piciorul e cam rigid inca si nu pot sa fac flexia genunchiului decta cel mult 90grade. voi incepe recuperarea zilele astea si sper ca peste vreo saptamana sa merg fara carje
concluziile mele :
1. daca esti un om activ dpdv sportiv (cu atat mai mult daca vorbim de mers pe munte si ski) aceasta operatie se impune, pt ca mai devreme sau mai tarziu se va distruge si meniscul, urmare a solicitarilor crescute asupra sa din cauza instabilitatii articulare; mai mult, in ani(ce-i drept e vorba de cca 15-20ani) se distruge si cartilajul articular aparand astfel artroza, care inseamna mari limitari functionale ale articulatiei
2. operatia in sine are riscuri destul de mici de nereusita daca esti pe maini bune (dr Dinu vorbea de vreo 10-20 de cazuri in 1000 de operatii), adica 1-2%
3. durerrile mari tin doar 2-3zile, iar dupa vreo saptamana nu te mai doare deloc
4. trebuie sa te tii de recuperare, ca sa revii la o forma cat mai buna, de preferat mai buna decat inainte de operatie - asta inseamna vreo 3-4luni, dar in timpul asta duci o viata cvasi-normala, atata ca nu trebuie sa fortezi articulatia (ski, mountaineering sustinut); aici voi reveni cu detalii
5. trebuie din start sa stii ca o sa stai acasa 4-6 saptamani(dupa 4 saptamani teoretic ai voie sa conduci masina si sa mergi singur, dar sa nu stai foarte mult in picioare)
Cam asta am avut de spus; daca mai pot sa ajut cu ceva, va stau la dispozitie, in masura in care ma pricep
ps - inca o data, felicitari bubulu ! felicitari si lui matei, pt partea regizorala
nefiind specialist, ci doar patit in domeniul asta, mi se pare interesant de mentionat faptul ca in europa de vest, de cativa ani, medicii nu mai recomanda ligamentoplastia de ACL in cazul subiectilor tineri si activi, care nu practica sport de performanta insa a caror dezvoltare musculara le confera sustinerea necesara a articulatiei si in lipsa ligamentelor.
@doru
Da dar nu e cazul lui Bubulu ca ce face el se cam incadreaza la sport de performanta…. ca frecventa si cantitate de efort!!
@Bubu
Acuma nu mai sunt doar eu care te bate la cap… ha,ha,ha
@Eugen
Recuperare usoara si mai ales totala!!
Eugen, Dinutu..etc aveti DREPTATE. dar psihic nu pot sa o fac. in momentul asta al vietii mele.Ca sa te operezi fara sa fii obligat trebuie sa ai un psihic de fier, sa fii foarte linistit si focusat pe recuperare etc. Eu am alti gargauni in cap acum ca sa ma pot concentra pe asa ceva.
mersi oricum de info despre operatia e bine sa afli cat mai multe pareri :)
DAR mai exista un DAR :
,,10-20 de cazuri in 1000 de operatii), adica 1-2%,, asta include si majoritatea oamenilor care dupa operatie maximul de efort e sa mearga la Gura Diham, asa ca mai greu sa ajungi sa iti busesti din nou genuchiul .
-la oamenii activi procentul de nereusita e mult mai mare. (peste 30 %).
poti vedea zeci de fotbalisti operati de 2-3 ori la acelasi genunchi.
-60% dintre cei care s-au operat si au continuat sa faca miscare si-au busit si genuchiul bun datorita faptului ca l-au protejat pe cel operat, chiar inconstient.La femei procentul este chiar mai mare datorita faptului ca au bazinul mai lat si presiunea pe genunchi e mai mare.
-ODATA OPERAT genunchiul, daca se rupe din nou ligamentul ESTE MAI RAU DECAT INAINTE.
procentele sunt citite de mine de pe net de alungul a 8 ani :)..daca astea sunt balarii vi le spun si eu ca atare. :)
Bubulu,
te inteleg perfect. eu am trait vreo 7ani cu ligamentul rupt si foarte probabil ca nu m-as fi operat daca nu ar fi cedat meniscul. in tot timpul asta am mers pe munte si am schiat cu dar si fara orteza. in tot acest timp am avut in permanenta grija genunchiului si mereu calcam cu oarece grija, mai ales la coborare; la ski mai multa grija, de unde si ceva nesiguranta, uneori, in mos special in zapada mai mare. in afara de faptul ca se mai umfla genunchiul cateodata, n-am avut alte probleme.
bref, e f. posibil sa duci o viata cvasinormala si fara LIA (ACL), mai ales daca nu ai solicitari mari - apropos de cei “care merg doar pana la Gura Diham”, pai astia chiar ca nu prea au indicatie (ramane, desigur, riscul relativ al artrozei)
exista asadar multe argumente pro si contra. in ce ma priveste, imi pare rau ca nu m-am operat mai demult, din cateva motive :
1. pt ca sunt aproape sigur ca tot aici as fi ajuns pana la urma in conditiile unor solicitari serioase asupra genunchiului, in timp si doamne fereste! sa se fi intamplat accidentul undeva in varful muntelui, eventual singur (ca mai fac si drumuri solitare)
2. e posibil sa fi salvat meniscul, care ar fi putut fi stabilizat din timp (exista varianta de a fi cusut); mai mult, operatia facuta electiv, adica “la rece”, e ceva mai simpla dpdv al evolutiei post-op., cu recuperare ceva mia rapida
3. nu e de neglijat faptul ca operatia poate interveni “impus” intr-o perioada in care sa ai multe alte probleme si care sa-ti incurce mult planurile personale; in ce ma priveste, acum 3ani de ex., aveam mult mai mult timp decat acum
In concluzie, decizia trebuie luata individual, desigur, dar preferabil in cunostinta de cauza. recomand examinare RM pt a se evalua si meniscul plus o eventuala discutie de principiu cu un ortoped priceput (partea proasta e ca nu prea au disponibilitate de stat la povesti)
cu bine, tuturor
:) inca odata ai dreptate, poate ar fi bine sa ma operez…
RMN e ok, dar la mine treaba e clara am facut o artroscopie si doctorii stiu cam exact care e treaba.:(
bafta, la recuperare si sper sa fii in partea pozitiva a statistici :)
multumesc, bubulu,
voi reveni cu detalii asupra recuperarii
apropos, azi am fost la prima zi de recuperare si vreau sa-ti spun ca e prima zi in care am aruncat carjele din maini
practic am plecat in carje de acasa si m-am intors cu ele “la subbrat”
ii dau inainte si vorbim
cele bune!
recuperareea asta e a naibii de importanta… eu m-am oprerat de o fractura de plato tibian si trebuia sa fac recuperare citeva luni… nu m-am tinut de ea decit cam o luna si aia cu intreruperi… am zis ca lasa, sint eu destul de activ, bag bicicleta si toate-s bune…
au fost, nimic de zis, doar ca am ramas cu muschii piciorului operat semnificativ atrofiati… ca sa protejez in primul sezon de dupa operatie am sischiat cu orteza ceea ce a facut probabil si mai rau…
asa ca tine-te de recuperare constiincios domnu eugen… si bafta…
Felicitari Bubulule…am tinut sa iti spun de mai demult….si sunt sigura ca acolo undeva…si Mirelu si Razvan iti sunt alaturi…La cat mai multe!
Te pupa Nico!
Ii salut pe confratii mei de ski si de probleme cu genunchiul!
Acum 3 ani am avut un accident foarte urat, in care o masina a intrat in mine din lateral (eu fiind pieton si intamplator si pe zebra) si mi-a facut genunchiul stang varza. Rezultatul: platoul tibial fracturat si ulterior am descoperit ca am si un ligament incrucisat rupt (trec peste maruntisuri cum ar fi vanatai pe portiuni foarte mari din corp, plagi pe fata, etc… tot in paranteza fie spus nici nu stiu cum am scapat si cred sincer ca numai Dumnezeu m-a scapat ). Fractura a fost tratata cu placute si suruburi (ca la noi la tamplarie) si s-a rezolvat destul de bine, slava Domnului, in schimb despre ligamentul rupt am aflat foarte tarziu, moment in care am decis sa merg la Spitalul de ortopedie Foisor. M-a diagnosticat un profesor si mi l-a recomandat pe dr Stoica care era chiar directorul spitalului si mare expert in ligamentoplastii. Am facut artroscopia, ocazie cu care am scos si suruburile si placuta (asta se petrecea cam la 1 an dupa accident) urmand ca ulterior sa stabilim data pentru ligamentoplastie.
Ei bine aceasta ligamentoplastie nu am mai facut-o niciodata pentru ca in iarna de dupa operatie (artroscopia a avut loc in mai) am reluat schiul intrerupt de mult (de altfel nu am fost niciodata un impatimit ci schiam de agrement). In iarna aceea s-a intamplat ceva ciudat, am prins asa de drag de sportul acesta incat m-am virusat complet, si cred si acum ca acesta a fost planul lui Dumnezeu. De ce spun asta? in perioada in care aveam ligamentul rupt si muschiul coapsei slabit piciorul imi fugea frecvent (cei cu ligamente rupte inteleg ce vreau sa spun). Ba mai mult, genunchiul datorita fracturii era mai intepenit decat cel bun, neputandu-l flexa in totalitate. In momentul in care am inceput sa schiez, datorita cazaturilor genunchiul si-a dat drumul; de asemenea ligamentul si ce mai e pe acolo prin interior probabil s-au asezat, pentru ca atunci cand am inceput sa schiez genunchiul ma durea ingrozitor primele ture dupa care ma lasa. In momentul de fata schiez si eu cu orteza si cred ca acesta sport mi-a facut numai bine in ceea ce priveste recuperarea genunchiului. Muschiul cvadriceps s-a intarit foarte tare si nu mai am senzatia aceea ca piciorul imi fuge. Schiez la greu, bag cat se poate de tare si nu am nici un fel de problema.
PS orteza, intradevar atrofiaza muschiul dar numai daca o porti in exces, adica in fiecare zi, de cand te scoli si pana le culci. Daca o porti doar cand soliciti mai intens genunchiul cum ar fi la schi sau urcat pe munte, nu cred ca atrofiaza muschiul!
Cu stima
domnul eugen…am facut si eu o ligamentoplastie si abia incep recuperarea. as vrea sa stiu cum a decurs recuperarea si cum va simtiti…